Zile de odihna

Sarbatorim. 

Cred ca nici o tara nu are atatea sarbatori. 

Noi ne-am deprins cu ele. Si daca nu ar fi, am zice ca nu ne respecta nimeni. 

Pacat ca aceste zile nu sant in iulie sau augus- ar fi un timp minunat ca sa-l petreci pe malul marii. 

Noi, insa, chisinauenii, margem la figarui.Duminica, cred ca si azi, e ziua oficiala a FIGARUIULUI. 

Chisinaul miroase a frigarui. Da, e un moment potrivit sa te intalnesti cu prietenii la un pahar de vorba in mijocul naturii.

Am mers si noi, dar a fost foarte greu de gasit un loc mai departe de drumul principal. Iar pe la margine de padure - ce sa zic - ca pe malul marii - unul langa altul grupe de prieteni, rude ...

Pana am gasit un loc am mers vre-o 15 km. 

Ne astepta o poiana frumoasa, multa lume imprejur si multe-multe insecte. 

Dar a fost bine. 

Incercam sa scapam de zapuseala orasului, galagia masinilor si de multe alte lucruri obisnuite. 

Cel mai interesant lucru - o foame nebuna de la aerul curat, mancare si bautura (nu intodeauna de cea cu grade). Si dupa prima portie de frigarui nu mai doresti nimic in afara de liniste. Da, mai strangi niste flori, mai comunici putin. Am mai vazut si de cei care si danseaza spre sfarsitul zilei. 

Si politia care e la datorie. Si soferii solidari - pai nu incalca regula - inainte te asteapta surpriza. 

Sarbatorim? Poate. 

Cred ca facem mai mult. Mai aranjam gandurile si lucrurile. Da, avem nevoie si de asta.